Perioada medievală

În secolul al XIV-lea aşezarea trece la un nou stadiu de dezvoltare, impus printre altele şi de evoluţia politică a zonei, ca atare se angajează într-un accentuat proces de urbanizare. Alături de factorul politic, determinantă în această turnură a expansiunii sale este aşezarea celui de al doilea val de colonişti saşi, care erau în mare parte meşteşugari. În anul 1367, localitatea apare deja menţionată în documente ca Civitas de Segusvar, deci având titulatură de oraş.

Urmare a acestui proces, pe tot parcursul secolului al XV-lea se trece la o masivă campanie constructivă, acum fiind edificate zidul (început pe la 1350) şi turnurile de apărare ale fortificaţiei ce înconjoară Dealul Cetăţii. În anul 1490 se vorbea deja în documente despre zidul cetăţii, în consecinţă se pare că sfârşitul de secol XV prinde Sighişoara într-un final de ciclu constructiv .

Perioada de maximă prosperitate pentru oraşul-cetate este cea a secolelor XV-XVI, când la adăpostul zidurilor de apărare, cetăţenii Sighişoarei îşi văd de propriile afaceri.

Citeşte mai departe

Sec. XVII - XX

Secolul al XVII-lea a reprezentat, fără îndoială, cea mai neagră perioadă a istoriei cetăţii sighişorene. În 1601 după uciderea lui Mihai Viteazu, oraşul este devastat de mercenarii lui Basta. În 1602, cetatea este cucerită prin trădare şi ocupată de o armată secuiască care schimbă numele oraşului în Nemeșvar. După 8 luni de ocupaţie, epuizând toate resursele oraşului, secuii se retrag. Un an mai târziu, în 1603 o epidemie de ciumă ucide aproximativ 2.000 de locuitori. În 1604 se reîntorc mercenarii lui Basta siluind din nou bruma de rezerve a cetăţii şi trecând prin sabie cetatea.

Însă de departe, cel mai destructiv şi dramatic eveniment al acestui Secol Negru îl constituie incendiul declanşat în 30 aprilie 1676, care a distrus trei sferturi din oraş.

Citește mai departe...